Profesorul ideal

Nouă şi zece…clopoţelul sună zdravăn şi deodată densitatea copiilor din clasă se majorează semnificativ. Dupa vreo două minute, clanţa este apăsată puternic şi îşi face apariţia un om de o înălţime des înâlnită la bărbaţi, aproximativ un metru optzeci. La subsoară poartă catalogul bleumarin cu o copertă uşor deteriorată. Din barba sa păcurie nuanţată frumos şi cu alb se întrezăresc patru dinţi poleiţi parcă cu un strat de nea şi pe alocuri câte unul mai valoros – auriu, care îi dau o notă de bucurie şi de bună stare a profesorului cauzată de contactul vizual cu clasa noastră, cu colegii mei , apoi urmând să ne rostească nelipsitul „Bună ziua, copii !” .Totdeauna este prezent la ore, îşi respectă obiectul pe care îl predă. Aşează cu grijă, fără a-l trânti, catalogul clasei noastre – IX C, pe catedra uşor prăfuită fară a se enerva spunând : „Doar este al vostru”. Îşi pune ochelarii, se uită la data scrisă uşor înclinat pe tablă…doisprezece…Deschide catalogul la elevul cu acest număr şi zice pe un ton blajin :

- Marinescu Florin, treci la tablă !

Apoi îi dictează, fiind foarte concentrat cu perechea sa de ochii de cărbune, un text dintr-o carte, cerându-i să facă sintaxa frazei şi mai apoi analiza unor cuvinte. Florin, fiind nesigur, dă senzaţia că vrea să fie ajutat. Adam,elevul de serviciu, şterge tabla din dreapta pentru a-i face loc să mai scrie. Făcându-se o uşoară agitaţie, Florin se uită cu ochii rugători la Ionela şi aceasta pică in plasă, având şi o oarecare simpatie faţă de Florin şi îi zice cum se rezolvă. Fără să zică nimic şi fără sa stea pe gânduri, domnul profesor se duce la catalog şi cu acelaşi zâmbet plăcut îl deschide la Barnea Ionela şi la prima rubrică pune o notă, de care toţi se temeau să fie, însă aceste temeri se adeveresc, deoarece domnul profesor ne şi confirmă :

- Suflatul se pedepseşte, domnişoară. Trebuie să fiu corect, motiv pentru care primeşti nota unu.

A facut acest lucru având mult curaj şi tărie de caracter, deoarece ştia că Ionela este fiica profesorului renumit de matematică, Barnea Iulian.

Dupa ce termină Marinescu, îl pofteşte la loc si împreună cu colegii, rămaşi înmărmuriţi după notarea uneia dintre cele mai bune eleve ale clasei cu nota minimă, îi acordă foarte pe merit nota şase.

Este jumatatea orei şi ne spune :
- Deschideţi maculatoarele ! Astăzi vom trece la comedia „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale.

Şi începe să ne povestească, cum numai dânsul ştie, toţi liceeni fiind foarte interesaţi şi emoţionaţi la un nou contact cu o opera a lui `Nea Iancu. Întotdeauna ne explică, emanând o energie pozitivă, până înţelege şi ultimul elev, chiar dacă este nevoit să stea multe ore pană o înţeleg toţi. Ne captiva tuturor atenţia cu opinia sa despre opera lui Caragiale cum numai dânsul ştie, cu zâmbetul său nelipsit care îi cuprindea faţa când ne spunea pasaje comice din opera literară, pentru a ne bucura şi a ne face sa înţelegem mult mai uşor şi mai repede. La ora dânsului toţi stăm degajaţi, relaxaţi, fără să avem frică de dânsul sau de obiect, aşa cum ne-a învăţat, aşa cum ne-a sfătuit, fiind ca un părinte pentru noi în unele momente, chiar dacă este şi exigent.

După cum a răspuns, a intervenit la oră, o notează cu nota zece pe eleva Florea, dându-i acesteia un sentiment extraordinar, fiind pentru prima oară când este notată cu nota maximă, stârnindu-i sentimentul de perfecţiune pentru un moment. Această bunătate a profesorului a stârnit aplauzele tuturor copiilor, ceea ce a determinat un ras copios pe faţa domnului profesor. La final, se ridică in picoare, reflectându-mi in ochii lumina cu verigheta sa strălucitoare, ne dă tema şi în acompaniamentul soneriei care ne indică ora fixă, zice:

- Şi asa a mai trecut o oră în care eu v-am fost dascăl. Sper că aţi înţeles ce v-am explicat. Vom continua ora viitoare.

Şi exact cum a şi început, la fel şi sfârşeşte ora, cu zâmbetul pe buze ne spune : „Bună ziua, copii !”

- Bună ziua, domn` profesor ! răspundem noi în cor.

Ca de fiecare dată mi-a lăsat impresia că este un profesor extraordinar. Profesorul cu părul brun şi vâlvoi, suplu, ne-a marcat multora dintre noi viaţa de licean. Ce putem zice ? Un profesor corect, care îşi face meseria nemaipomenit, se înţelege foarte bine cu toţi elevii. Este profesorul care şi-l doreşte orice elev…profesorul ideal.